Duhul Sfânt şi consilierea

Scris de:
No Comments

„Ca miez al tuturor modalităţilor de ajutorare creştină, privată sau publică, este influenţa Duhului Sfânt. Prezenţa Duhului Sfânt este cea care transformă consilierea creştină şi o face să devină una dintre cela mai eficiente – cea mai eficientă chiar” dr. Sorin Săndulache

Din multitudinea de şcoli de terapie existente în zilele noastre, din puzderia de opinii cu privire la om şi la condiţiile funcţionării lui optime, puţine au pretenţia de a se considera deţinătoarele adevărului absolut, în fond totul este relativ… În acest context afirmaţia lui Săndulache pare cel puţin hazardată totuşi dovezile care o susţin nu pot fi trecute cu vederea nici chiar de consilierii seculari.

June Hunt, în lucrarea sa „Cheile consilierii biblice” arată că mai mult de jumătate dintre oamenii care caută ajutor la doctori ajung acolo datorită simptomelor înrădăcinate în probleme psihologice sau spirituale. Aceste probleme, conform teoriei lui Larry Crabb, sunt generate de încercarea omului de a-şi satisface nevoile legitime într-o manieră nelegitimă din cauza faptului că nu au o relaţie adecvată cu Dumnezeu. Dacă este să acceptăm faptul că omul este o entitate formată din corp material, minte şi suflet/spirit iar funcţionarea sa optimă depinde de funcţionarea optimă a fiecărui sistem în parte, este uşor de observat că Duhul Sfânt, prin mijlocirea relaţiei cu Dumnezeu, este singurul care poate asigura funcţionarea tuturor.

Carl Rogers este cel care stabileşte „portretul robot al consilerului eficient” numind o serie de atitudini pe care el le consideră condiţii necesare şi suficiente pentru schimbarea terapeutică: respect sau atitudine pozitivă necondiţionată, congruenţă şi empatie. Astăzi această concepţie a depăşit cu mult graniţele consilierii de factură umanistă fiind acceptate pe scară largă în toate tipurile de terapie. Ce se poate spune despre consilierul creştin în această privinţă, cum influenţează Duhul Sfânt aceste atitudini?

Duhul Sfânt este cel care produce regenerarea omului născut din nou – „metanoia” – înnoirea minţii şi drept urmare adoptarea unor noi atitudini faţă de semeni. Aceste atitudini nu sunt adoptate ca un set de unelte pentru exersarea eficientă a profesiei sau pentru că sunt ultima descoperire în materie de psihoterapie ci ele sunt rezultatul unei transformari lăuntrice şi penetreză întregul mod de viaţă, nu doar cel din cabinetul de consiliere.Una dintre acestea este tocmai respectul şi atitudinea pozitivă necondiţionată rezultată din conştientizarea propriei stări de păcat şi a dragostei lui Dumnezeu care îl obligă pe omul născut din Duh să îi privească pe ceilalţi aşa cum a fost el privit de Hristos. Creştinul este singurul care poate face distincţia între păcat şi păcătos, condamnând păcatul şi iubindu-l pe păcătos care poartă în el chipul Celui care l-a creat.

Congruenţa sau sinceritatea, ca revers al ipocriziei sau făţărniciei, cum este numită în Biblie este un mod de viaţă care rezultă din lucrarea Duhului Sfânt în orice creştin.

Empatia este poate cel mai dificil de pus în practică: „în adevăr, cine dintre oameni cunoaşte lucrurile omului afară de duhul omului, care este în el?” 1 Corinteni 2:11. Părtăşia comună a consilierului şi consiliatul cu Duhul Sfânt facilitează această empatie.

În continuare vom puncta implicarea Duhului Sfânt în toate fazele consilierii privită din perspectiva modelului de ajutor în trei stadii al lui Egan. Deşi este un model care nu are la bază o perspectivă creştină, este util prin simplitatea şi specificitatea lui, ca schelet al oricărui proces terapeutic.

Primul stadiu este dedicat explorării problemelor de către consilier şi consiliat sub călăuzirea Duhului Sfânt. Conform teoriei lui Adams, dar şi a lui Crabb, cea mai mare parte a problemelor şi suferinţelor sunt cauzate de păcat şi sunt adânc ancorate în sufletul persoanei, ceea ce face dificilă scoaterea lor la lumină. Există amintiri dureroase adânc îngropate, inaccesibile conştienţei persoanei datorită mecanismelor de apărare însă Duhul Sfânt care este stăpân peste timp, este cel care face inaccesibilul accesibil – atât pentru consilier cât mai ales pentru client. În acest sens vorbeşte David Seamands, în lucrarea „Leac pentru suflete vătămate”, despre inducerea unei regresii la o pacientă care a reuşit, cu ajutorul Duhului Sfânt să actualizeze un eveniment trecut.

Deasemenea Duhul Sfânt este singurul care poate convinge de păcat – „Şi când va veni El (Duhul Sfânt) va dovedi lumea vinovată în ce priveşte păcatul, neprihănirea şi judecata” Ioan 16:8 Consilierul poate observa existenţa păcatului în viaţa celuilalt şi îi poate spune că renunţarea la el este cheia vindecării, însă dacă cel consiliat nu este convins de Duhul Sfânt, procesul terapeutic este sortit eşecului.

În acest stadiu, poate mai mult decât în următoarele, consilierul va fi tentat să îl condamne pe cel aflat în faţa lui, să nu reuşească să facă distincţia între păcat şi păcătos, iar influenţa Duhului Sfânt este foarte importantă în felul cum va aborda problema: „Fraţilor, chiar dacă un om ar cădea deodată în vreo greşeală, voi, care sunteţi duhovniceşti, să-l ridicaţi cu duhul blândeţii. Şi ia seama la tine însuţi ca să nu fii ispitit şi tu.” Galateni 6:1. Încheierea cestui verset ne atrage atenţia asupra unui pericol important cu care se confruntă consilierul: ispita de a lua asupra lui povara celui consiliat. Prin Duhul Sfânt, consilierul poate redirecţiona această povară asupra lui Hristos.

Al doilea stadiu este cel al clarificării scopurilor şi este destinat obţinerii unei perspective corecte asupra a ceea ce se doreşte să se obţină. Formularea scopurilor în lumina adevărului biblic, sub influenţa Duhului Sfânt este singura cale care poate soluţiona problema fără a obţine reacţii adverse sau victime colaterale. „Domnul întăreşte paşii omului când îi place calea lui” sau altfel spus, când îi place unde duce calea lui. Deci stabilirea unor scopuri în acord cu voia lui Dumnezeu, care ne este făcută cunoscută prin Duhul Sfânt, asigură sprijinul Lui în vederea atingerii lor.

Duhul Sfânt dirijează procesul de consiliere dintr-o perspectivă globală care scapă uneori logicii sau aşteptărilor noastre, El este cel care aşează toate „piesele puzzle-lui” în ordinea corectă. El este numit deseori în Biblie Duhul Adevărului, el fiind cel care oferă perspectiva corectă asigurând unitate şi coerenţă unui sistem de valori şi principii care transcede timpul şi spaţiul sau circumstanţele de orice fel – părerile umane, subiective sunt lăsate la o parte pentru aflarea adevărurlui obiectiv.

Etapa finală – de planificare şi implementare a acţiunii este cea care solicită activarea tuturor resurselor şi de care depinde în mod crucial succesul consilierii. Acesta este stadiul în care mulţi abandonează terapia fiind nevoiţi să îşi asume practic responsabilitatea propriei lor schimbări. Prezenţa Duhului Sfânt în acest stadiu este cu atât mai încurajatoare cu cât nici consilierul, nici consiliatul nu se simt în exclusivitate dependenţi de propriile lor puteri, de propria voinţă – ei au ca ajutor în vederea schimbării pe cea mai puternică fiinţă din Univers. Consilierul, încredinţându-l pe consiliat în mâna lui Dumnezeu, ştie că acesta nu depinde doar de abilităţile lui – Duhul Sfânt va continua lucrarea de vindecare şi după şedinţa de consiliere, dincolo de pereţii cabinetului său, când clientul va trebui să facă faţă provocărilor din viaţa reală. Datorită acestui fapt mai există şi un alt avantaj şi anume reducerea riscului ca cel consiliat să dezvolte o dependenţă faţă de consilier şi creşterea şanselor ca acesta să fie mai dependent de Duhul Sfânt – adevărata sursă a vindecării sale.

Folosirea rugăciunii, a Scripturii în consiliere îl face pe cel consiliat mai conştient de resursele care îi sunt puse de Dumnezeu la dispoziţie şi îi alungă sentimentul că se luptă singur cu uriaşi pe care nu i-a putut niciodată birui.

Dacă este să delimităm locul Duhului Sfânt în consilierea creştină putem spune fără rezerve că în întreg procesul El ocupă poziţia cea mai importantă. Aşa cum subliniază Jay Adams, grupul care participă la consiliere este format din cel puţin trei persoane: consilierul, consiliatul şi Duhul Sfânt „ Căci acolo unde sunt doi sau trei adunaţi în Numele Meu sunt şi Eu în mijlocul lor”- Matei 18:20. În aceeaşi idee amintim concepţia lui Sorin Săndulache de „trialog”definit de el ca ” întâlnirea sacră dintre consiliat şi consilier, dintre pacient şi medic în prezenţa Duhului Sfânt.”

Vindecarea dată de Duhul Sfânt este o vindecare completă care afectează toate aspectele vieţii, toate relaţiile în care persoana este implicată şi procesul nu se opreşte aici. După cum susţine şi David Seamands, cei care au fost vindecaţi se vor transforma în „ajutoare tămăduite” care vor putea spune „Binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, Părintele îndurărilor şi Dumnezeul oricărei mângâieri, care ne mângâie în toate necazurile noastre, pentruca, prin mângâierea cu care am fost noi înşine mângâiaţi de Dumnezeu, să putem mângâia pe cei aflaţi în vreun necaz!”

Bibliografie:
  • Biblia (traducerea Cornilecu)
  • Adams, J – „Manualul consilierului spiritual creştin”
  • Crabb, L – „ Schimbarea lăuntrică”
  • Hunt, J – „Cheile consilierii biblice”
  • Săndulache, S – „ Consiliere şi psihoterapie pastorală”
  • Seamands, D – „ Leac pentru suflete vătămate”

AUTOR: ROXANA RASCOV – IASI

Comentarii

 

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.